Am centralizat rezultatele din 14 sondaje de opinie care măsoară intenția de vot pentru cei cinci candidați înscriși în cursa prezidențială. Deși fiecare sondaj oferă un scor punctual, atunci când le privim în ansamblu, apar diferențe notabile între rezultatele prezentate de institutele de sondare și perioadele în care au fost colectate datele. Aici este situația la zi a rezultatelor sondajelor de opinie.
Pentru a înțelege mai bine poziționarea fiecărui candidat, am comparat valorile minime și maxime înregistrate în cele 14 sondaje, dar și două repere statistice esențiale: mediana, care arată scorul cel mai reprezentativ, și media, care oferă o vedere generală, dar sensibilă la extreme. Diferențele dintre cele două ne spun o poveste interesantă despre percepția publică și despre felul în care sondajele pot influența sau distorsiona așteptările.
Dacă există diferențe mari între medie și mediană, înseamnă că datele sunt asimetrice sau există diferențe foarte mari între rezultatele sondajelor, care trag media în sus sau în jos.
Dacă media este mai mare decât mediana, înseamnă că există unul sau mai multe sondaje care oferă scoruri foarte ridicate pentru un candidat, posibil prea optimiste sau ieșite din tipar și care trag media în sus. Pe de altă parte, atunci când mediana este mai mare decât media, avem de-a face cu sondaje care oferă scoruri foarte mici și care trag media în jos. În ambele cazuri, diferența dintre cele două valori ne ajută să înțelegem cât de omogene sunt rezultatele și dacă percepția publică este stabilă sau influențată de variații mari între surse. În graficul de mai jos cele mai mari diferențe dintre medie și mediană le înregistrează Victor Ponta, 1.11%, asta pentru că există diferențe foarte mari de la un sondaj la altul și o marjă ridicată între minim și maxim.
